Totalul afișărilor de pagină

duminică, 27 martie 2011

noapte buna copilul meu drag

Era sigur ca nimeni si nimic nu il va mai dobori,pentru ca viata il tavalise deja in noroiul ei.Incepuse sa isi revina inbracindu-se intr-o armura de indiferenta si izolare.Se chinuia sa traiasca intr-o lume care nu il intelegea si pe care nu o intelegea,risipindu-se intr-un timp care nu era al lui.
Cind ochii lui au intilnit-o, a incercat din rasputeri sa isi intoarca privirea,asa cum facea de obicei,insa nu se putea dezlipi de acel chip minunat si de acei ochi tristi.Era prins intre cer si iad.
Nu stia nimic despre ea si nici nu ii pasa,astepta doar cu nerabdare urmatoarea zi ca sa o poata vedea din nou.
In fiecare zi lumina ochilor ei ii incalzea sufletul si incet,incet,armura cu care era inconjurat incepea sa se topeasca.Se simtea vulnerabil,dar in acelasi timp, fericit.Viata incepea sa capete din nou sens si lumea sa o inteleaga din nou prin ochii ei.Era sigur ca nu are nici o sansa,dar hotarise deja ca trebuie sa lupte pentru ca sufletul ii era dependent de ceea ce i-ar fi putut oferi ea.
I-a trebuit destul de mult timp pina sa faca primul pas,era un timid incurabil,nu se iubise niciodata si nu avea incredere in el,cu atit mai putin acum cind abia se ridicase din noroi.
-Nu vrei sa mergem sa bem o cafea? cuvintele au iesit cu greu si inima ii batea nebuneste.
-Ba da! a venit firesc raspunsul care a spulberat toate frustrarile,toate neinplinirile acumulate in timp.
Asa a inceput cea mai frumoasa saptamina din viata lui,o saptamina de toamna superba,cu padurea muntelui scuturindusi frunzele ruginii peste o poveste prea scurta si totusi atit de frumoasa.
Se simtea puternic,ar fi putut realiza orice,viata i se parea usoara si frumoasa.Oricine putea vedea fericirea oglindita pe chipul lui,fericirea de a putea oferi toata dragostea ce fusese incatusata intr-un timp murdar si fals pe care il traise pina atunci.
Sfirsitul insa a venit pe neasteptate si atunci si-a reamintit ca minunile nu sunt pentru el.Nu a cersit,nu a plins,nu a condamnat,nu a jignit.A acceptat si s-a retras din nou linga prietena lui ce nu il va dezamagi niciodata,singuratatea.
Si de acolo,din pustiul care il inconjoara tot mai mult,un ultim gind se indreapta spre fiinta care i-a inseninat viata."Tot ce imi doresc este sa fii fericita si poate, undeva,cindva,sa poti spune "a fost odata...".Iar atunci cind viata iti va fi grea,vino in visele mele,doar acolo te voi astepta,de acolo nu poate sa mi te ia nimeni,nici chiar tu.Noapte buna,copilul meu drag

4 comentarii:

  1. frumos... nici nu m-as fi gandit ca poti sa scrii atat de frumos...
    BRAVO!

    RăspundețiȘtergere
  2. Minunat, nici nu exista cuvinte ca sa-mi exprim ceea ce am simti cand am citit textul, nu ma mai satur sa-l recitesc

    RăspundețiȘtergere
  3. va multumesc ptr apreciere nici nu stiti cat conteaza ptr mine o apreciere din partea voastra. ma voi stradui pe viitor sa nu va dezamagesc

    RăspundețiȘtergere