Azi...as vrea sa pot privi marea...Dupa o noapte agitata....acum am un dor....Mi-e dor de mare...de
pleoscaitul valurilor,uneori agitat alteori lenes si tacut...Nu sunt un om al apelor,nu sunt un om al
marii...Traiesc in capitala dintotdeauna...De unde acest dor de mare,atunci?...Poate-mi doresc sa fug?...Dar de ce,sau de cine?...As putea,oare,fugi eu,de mine?Azi,maine,vreodata?...Poate as vrea sa dau marii , tot ceea ce nu-mi convine in viata asta?....Pot spera ca ea sa fie mesagerul meu,aducatorul meu de pace?...Cat de mult as vrea sa se poate stinge rautatea din jur,asa cum un val se sparge la mal....Poate sunt obosita?...Poate nu mai vreau sa fug,poate vreau ,doar ,sa-mi ancorez picioarele in nisipul sarat....As vrea asta pt mine...numai pt mine....Nu cred ca nebunia imi da tarcoale...Acum e frig la mare,pe tarm si dincolo de tarm.Dar ce treaba am eu cu temperatura,cu timpul....Nu vreau relaxarea data de racoarea adusa in timp de canicula.Imi vreau ,marea-prietena,de fapt parte din mine,sau eu parte din ea....Nu ma mai multumeste ploaia...Vreau mare,vreau ocean....vreau...Vreau sa-mi rumeg framantarile odata cu fluxul si refluxul...Vreau sa ma pierd undeva in timp...Si-n clipa asta vreau miros de paine calda,ca pe timpul bunicilor..Aroma painii proaspat scoasa din cuptorul acela imens...Cand nu mai era nimic in jur decat...dorinta de a infuleca din painea aceea fierbinte....As vrea o intoarcere in timp...sau un pas inainte
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu